Cazare Bucuresti

Istorie si Cultura

Legenda spune ca Bucurestiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost întemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV.

Pe malurile Damboviței si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitați în zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pana în anul 100 î. Hr., în timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuințe dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, pana în Evul Mediu.

Asezarea este atestata documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepes, domn al Țarii Romanesti, prin care se întareste o mosie unor boieri. Cetatea Damboviței, cum mai apare în primii ani orasul, avea rol strategic, urmand sa supravegheze drumul ce mergea de la Targsor la Giurgiu, în ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana. În scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedința domneasca. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramanand pana astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat în forma sa inițiala.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Țarii Romanesti, din ordin turcesc, pentru a avea o capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste. Din acel moment se si trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661), se înființeaza prima instituție de învațamant superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu în care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca. În 1704, ia ființa la inițiativa spatarului Mihail Cantacuzino Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu si un cutremur si reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucurestiul se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi si cismele publice, iar populația se mareste continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori).

Ateneul Roman - incet-incet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național, Gradina Cismigiu, Cimitirul serban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti, Ateneul Roman, Banca Naționala, cinematografe) si inovații în materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).
Municipiul Bucuresti a fost pana la instaurarea regimului comunist în Romania resedința județului Ilfov (interbelic). În aceea perioada era denumit "Micul Paris" datorita asemanarii cu capitala franceza, dar si-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp dezvoltarea imobiliara a starnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din oras, în special a acelora din centrul istoric.