Cazare BAZNA

Cazare Bazna oferte pachete sejur minim 6 nopti cazare, masa mic dejun / demipensiune / pensiune completa cu tratament minim 5 zile a cate 2 proceduri/zi/persoana in hotelurile cu baza de tratament din statiunea baneara Balvanyos. Oferte tratament Bazna.

Statiunea Bazna este situata in Nordul judetului Sibiu, in apropierea limitei cu judetele Alba si Mures, la o distanta de 18 km de municipiul Medias, de 70 de km de orasul Sibiu, capitala culturala europeana in 2007, si de 50 de km de orasul Sighisoara, unul dintre cele mai renumite orase medievale din lume.

Clima

Bazna se bucura de o clima temperat continentala moderata, cu umiditate mai ridicata. Fiind asezata intr-o depresiune de tip butoniera temperaturile sunt mai reduse decat in alte zone similare, cu veri mai racoroase si ierni mai blande si umede. Temperatura medie anuala este de 8,6 grade Celsius. Minima lunii ianuarie se situeaza in jurul valorii de -19,2 grade Celisius, iar temperatura maxima a lunii iunie este de +29,9 grade Celsius.

Lunile cele mai ploioase cu nivel mai mare al precipitatiilor sunt mai-iunie, iar lunile cele mai secetoase sunt ianuarie-martie. Vanturile cele mai frecvente sunt generate de circulatia maselor de aer dinspre vest. Vanturile predominante sunt cele din N-V, urmate de cele din N-E si S-E. in concluzie, clima acestei localitati, prin verile racoroase, prin toamnele lungi si placute si prin iernile blande, este favorabila practicarii turismului in toate anotimpurile.

Factori naturali

Apele minerale sarate-iodurate, folosite sub forma de bai, au un efect complex datorita actiunii concomitente a celor trei factori: termic, mecanic si chimic.
Namolul sapropelic prezinta o plasticitate si o consistenta moale, cu dispersiune foarte fina, care nu necesita o pregatire prealabila pentru tratament, pretandu-se, datorita proprietatilor sale, la impachetari, dupa ce mai intai este incalzit se aplica pe piele la o temperatura de 42-45 de grade Celsius.
Sarea de Bazna se obtine direct din apele minerale prin evaporare la incalzire si este folosita sub forma de comprese, cataplasme. Este indicata in boli si afectiuni reumatismale, artroze, discopatii lombare, afectiuni ortopedice, stari posttraumatice, afectiuni ale sistemului nervos, boli ginecologice.
Factorii naturali secundari de cura ai localitatii sunt reprezentati de mediul inconjurator, prin peisajul pitoresc si prin imprejurimile sale, cu dealuri acoperite de livezi si paduri de fag si gorun, dar si prin parcul statiunii care constituie un loc excelent de plimbare si relaxare pentru turistii veniti la odihna sau tratament. Parcul este alcatuit dintr-o mare varietate de specii arboricole, raspandite pe o suprafata de cca 20 ha, predominante fiind coniferele si foioasele.
Aerul puternic ozonat, purificat de vegetatia bogata a parcului si a padurii din apropiere, coloritul bogat in timpul toamnei, umbra si racoarea din timpul verii, ramurile impodobite cu zapada iernii, fac din parcul statiunii principala zona de plimbare. Ionizarea aerului (aeroionizarea) se realizeaza prin aeroioni si aerosoli care au un efect favorabil asupra sistemului nervos si asupra mecanismelor de autoaparare a organismului; aerosolii avand un rol deosebit in tratamentul afectiunilor otorinolaringologice si respiratorii.

Indicatii terapeutice

afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze;
afectiuni reumatismale inflamatorii (stari ak’ice dupa reumatism articular acut sau dupa infectii de focar);
afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scaptiloliumerala);
afectiuni post-traumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe articulatii, muschi si oase, stari dupa entorse, Iuxatii si fracturi);
afectiuni neurologice periferice (pareze si paralizii posttraumatice, sechele dupa polineuropatii, poliradiculoneuropatii, sechele duna poliomielita);
afectiun ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite, metroane.xite cronice);
afectiuni asociate (afectiuni ORL, afectiuni endocrine, boli profesionale).

Acces

Acces Rutier: » E 15 Bucuresti-Brasov-Sighisoara, apoi DN 14 pana la Medins si DN 14 A spre Tarnaveni cu abatere de la Blajel; » E 15 Oradea-Cluj-Napoca-Turda-Ludus-Iernut, apoi DN 14 A Tarnaveni-Bliijel.Acces Feroviar: » Gara CFR Medias; – pe ruta Bucuresti – Oradea, apoi cu autobuzul pana in statiune (curse regulate);
Acces Aerian: Cel mai aproape este Aeroportul International Sibiu aflat la o distanta de 69.1 km (1 h 9 min.)

Booking.com

Cazare Bazna

Cazare Bazna oferte pachete sejur minim 6 nopti cazare, masa mic dejun / demipensiune / pensiune completa cu tratament minim 5 zile a cate 2 proceduri/zi/persoana in hotelurile cu baza de tratament din statiunea baneara Balvanyos. Oferte tratament Bazna, Oferte Cazare si Tratament, Indicatii Terapeutice, Sejur si Tratament, Cazare Bazna, Tratament Bazna, Statiunea Bazna, Bazna, Oferte, Sejur, Vacanta, Cazare Bazna, Tratament Bazna, Cazare Bazna

Tara	Romania
Viza de calatorie	Nu este necesara viza pentru cetatenii UE.
Limba vorbita	Romana
Moneda utilizata	Leu
Continentul/Regiunea/Judetul	Sibiu

Harta

Istorie si Cultura

Atestata documentar inca de la 1302, printr-un act in care consiliul unei manastiri din Oradea adevereste ca un comite sas a donat localitatea denumita Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.

Initial asezata in alt loc, mai spre vest, pe Valea Morii, spre Boian de unde a fost mutata pe actuala vatra in secolul al XIV-lea. Pe la sfarsitul aceluiasi secol s-a construit in mijlocul asezarii o cetate fortificata cu palisade.

Premizele infiintarii statiunii incep inca din anul 1671, cand niste ciobani, aprinzand un foc sa se incalzeasca, au descoperit, fara voia lor, zacamantul de gaz natural de la Bazna. Prin aceasta, ca si prin apele minerale descoperite ulterior, statiunea Bazna a atras atentia oameniler nu numai din Transilvania, ci si din alte locuri. In secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrari interesante. Astfel, Rudolf Rothens, in lucrarea Memorabilae Europae, aminteste de aceste ape (1749), iar dr. Klaus, in studiul izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se refera la binefacerea apelor din statiunea Bazna.

Dupa anul 1752, incep sa se faca analize chimice, mai intai de catre farmacistul George Bette din Sibiu si apoi de alti specialisti. Informatii bogate si amanuntite au ramas de la Andreas Gaspari, care a lasat un manuscris cu observatii culese intre anii 1762-1779 despre starea bailor de aici. Autorul aminteste despre existenta mai multor izvoare minerale: Baia bisericii, Baia cersetorilor, Fantana sacra si descrie starea lor de atunci.

Anul 1791 este legat de publicarea in Scrieri Trasilvanene, publicatie trimestriala, a unui articolul intitulat "Ceva despre baia de sulf din Bazna", in care se confirma ca Andreas Gaspari a lasat cea mai veridica descriere a inceputurilor acestei statiuni.

In anul 1808 incep sa se faca cercetari stiintifice asupra apelor minerale de catre medici si chimisti, care, in 1813, au publicat in Anuarul Medical al statului imperial un raport favorabil. In luna noiembrie 1814 se hotareste construirea unui stabiliment balnear, izvoarele de ape minerale de la Bazna, trec in proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor anlize chimice, facandu-se recomandari stiintifice.
In 1835, s-au facut primele amenalari: 4 cabine si o instalatie de incalzit apa in cazane. Primul stabiliment balnear s-a construit abia in anul 1843 de catre o societate pe actiuni formata din intelectuali din Medias. In 1845 au fost inregistrate 637 persoane venite la tratament.

In 1877 baile trec in posesia bogatasului Brekner din Medias, care le arendeaza pe timp de 70 de ani, acesta construind instalatii sistematice, care au contribuit la dezvoltarea si modernizarea statiuni Bazna.

In anul 1905 a fost angajat primul medic al statiuni Bazna, s-a infiintat o farmacie si a inceput productia de sare de Bazna, numita Victoria.
In 1907 geologul Ludovic Mrazec, unul dintre viitorii membrii ai Consiliului de Administratie al Sonametan, explica originea apelor minerale si a namolului.