Manastirea Humor – frumusetile Bucovinei

Manastirea Humor Manastirea Humor (denumita uneori si Manastirea Humorului) este o manastire ortodoxa din Romania, construita in anul 1530 in satul Manastirea Humorului din comuna omonima (aflata in prezent in judetul Suceava) de catre marele logofat Toader Bubuiog.

Biserica manastirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului (sarbatorit in fiecare an la data de 15 august) si Sfantul Mucenic Gheorghe (sarbatorit la 23 aprilie).

Manastirea Humorului a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2015 la pozitia 292, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05570.

CAZARE IN BUCOVINA

Ansamblul manastiresc este format din patru obiective:

  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si „Sf. Gheorghe” – construita in 1530 si avand codul SV-II-m-A-05570.01;
  • Ruinele caselor manastiresti – datand din sec. XVI – XVIII si avand codul SV-II-m-A-05570.02;
  • Turnul clopotnita – datand din sec. XIX si avand codul SV-II-m-A-05570.03 si
  • Turnul lui Vasile Lupu – construit in 1641 si avand codul SV-II-m-A-05570.04.

In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si „Sf. Gheorghe” a Manastirii Humor, impreuna cu alte sapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Patrauti, Moldovita, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevita si Voronet), pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Ctitoria logofatului Toader Bubuiog

In anul 1530, la vreo 500 m mai spre nord-vest de ruinele vechii biserici, marele logofat Toader Bubuiog a inceput construirea unei noi biserici de piatra. Ctitorul acestei biserici era un inalt demnitar politic, detinand dregatoriile de parcalab de Roman (1516-1523) si mare logofat al Moldovei (1525-1537). In perioada domniei lui Petru Rares, el a indeplinit misiuni diplomatice in Transilvania (1527), Turcia (1528) si Polonia (1532). A fost casatorit cu Anastasia, fiica logofatului Ioan Tautu(ctitorul Bisericii „Sf. Nicolae” din Balinesti).

Pe peretele exterior sudic al pronaosului se afla o pisanie scrisa in limba slavona si care are urmatorul text: „Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, la porunca si cu ajutorul evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului stefan cel Batran, s-a inceput acest hram in numele cinstitei Adormiri a Preacuratei si Preabinecuvantatei noastre Stapane Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria, cu cheltuiala si prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofat, si a sotiei sale Anastasia, in anul 7038 august 15 si cand era egumen Chir Paisie” (1530).

In 1535, ctitorul a adus o echipa de mesteri zugravi care sa asigure pictarea noii biserici. Asa cum arata analiza stilistica a picturii, echipa era formata din patru zugravi, fiecare avand o personalitate artistica formata. Printre ei, exista indicii ca a participat si Toma din Suceava, care se intitula „zugrav de biserici si curtean al Mariei sale Petru, voevodul Moldovei”. Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii.

Potrivit obiceiului, ctitorul a cladit odata cu biserica si chilii pentru calugari si ziduri inconjuratoare. in anul 1641, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a incojurat ctitoria logofatului Toader Bubuiog cu ziduri durabile de piatra si a construit un turn masiv cu parter si trei etaje. In anul 1653, cand cazacii lui Timus Hmelnitki au jefuit si incendiat locasul de cult.

In ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o in timpul conflictului militar dintre Turcia si Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astazi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic in anul 1775, localitatea Manastirea Humorului a facut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de catre austrieci, facand parte din districtul Gura Humorului (in germana Gurahumora).

Autoritatile habsburgice au desfiintat Manastirea Humor in baza Ordonantei Imperiale din 19 iunie 1783 a imparatului Iosif al II-lea (1780-1790), trecand toate pamanturile si fondurile administrate de Episcopia Radautilor „sub povatuirea stapanirii imparatesti si a craiestii mariri”. Dupa desfiintarea manastirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformata in biserica parohiala. in cladirile din fostul ansamblu monahal a functionat o scoala pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autoritatilor austriece.

Dupa Unirea Bucovinei cu Romania (1918), biserica fostei manastiri Humor a continuat sa functioneze ca biserica de parohie, iar datorita frumusetii artistice a fost integrata circuitului turistic.

In anii ’60-’70 ai secolului al XX-lea, s-au efectuat importante lucrari de restaurare a ansamblului Manastirii Humor. Ansamblul pictural din pronaos si gropnita a fost restaurat in anii 1971 – 1972 cu sprijinul financiar si de specialitate al UNESCO. Cu acest prilej, s-a refacut acoperisul bisericii prin largirea stresinilor pentru a apara cat mai bine picturile exterioare de posibile intemperii. De asemenea, s-a restaurat turnul construit de Vasile Lupu, astupandu-se fisurile din ziduri, refacandu-se zidurile si boltile prabusite, inlocuindu-se pardoselile de piatra, consolidandu-se scarile si reconstituindu-se balconul de lemn si acoperisul.

Abia in iulie 1991, prin hotararea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei si Radautilor, Manastirea Humor a fost reactivata ca asezamant monahal de maici.[13] in prezent, aici vietuiesc circa 20 de maici care isi impart timpul intre indatoririle bisericesti si lucrul in atelierele de pictura si de croitorie pentru vesmintele preotesti.

In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si „Sf. Gheorghe” a Manastirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Arhitectura

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” este construita in plan triconc, cu abside laterale, dar fara turle. Construita in stilul moldovenesc cristalizat in ultimul deceniu al domniei lui stefan cel Mare (1457-1504), aceasta biserica prezinta o serie de trasaturi distinctive care o deosebesc de bisericile stefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum si de prezenţa pentru prima data, in arhitectura moldoveneasca, a unui pridvor deschis (in locul obisnuitului pridvor inchis) si a tainiţei, incapere noua suprapusa incaperii mormintelor
Soclul bisericii este din bucaţi mari de piatra cioplita. Cele trei abside sunt decorate cu firide alungite, iar sub cornisa se afla un rand de ocniţe mici. Acoperisul este inalt, cu rupere in panta, se prelungeste deasupra absidelor si formeaza o streasina larga, specifica zonei din preajma munţilor. El este invelit cu siţa de brad. Interiorul bisericii este luminat prin sase ferestre: cate una pe faţadele laterale ale pronaosului, una pe peretele sudic al incaperii mormintelor, cate una in axul absidelor laterale ale naosului si inca una in axul absidei altarului.
Interiorul bisericii este compartimentat in cinci incaperi: pridvorul deschis, pronaosul, incaperea mormintelor (gropniţa), naosul si altarul. Pridvorul deschis are patru arcade mari terminate in arc frant, care se inalţa pana sub sirul de ocniţe. Dintre cele patru arcade, doua se afla pe faţada vestica si au parapete inalte de zidarie si cate una se afla pe faţadele laterale. Arcadele sunt separate de stalpi patraţi, grosi cat zidul bisericii.[8] Spaţiul interior al pridvorului este imparţit in doua de un arc dublou median. Din pridvor se intra in pronaos printr-un portal cu ancadrament cu muluri in stil gotic, care se termina in arc frant. La partea superioara a pronaosului se afla o cupola sprijinita pe arcuri. intre pronaos si incaperea mormintelor, precum si intre incaperea mormintelor si naos, se afla cate un perete de zidarie strapuns de o deschidere incadrata de baghete incrucisate. incaperea mormintelor are o bolta semicilindrica, iar naosul are o calota sferica sprijinita pe un sistem de arcuri in stil moldovenesc. In peretele nord-vestic al incaperii mormintelor se afla o usa catre o scara care duce intr-o incapere secreta, numita tainiţa, unde se ascundea tezaurul bisericii in caz de primejdie. intre naos si altar se afla o catapeteasma veche, din lemn. in parţile laterale ale altarului sunt inscrise in grosimea zidului cele doua nise tradiţionale: proscomidiarul si diaconiconul.
Ancadramentele usilor si ferestrelor sunt de factura gotica. Portalul de intrare in biserica are un ancadrament cu muluri terminat in arc frant. Cele doua ferestre din pereţii pronaosului au ancadramente terminate in arc frant, fiind imparţite in spaţii distincte bogat decorate la partea superioara. Deschiderile de trecere din pronaos in incaperea mormintelor si din incaperea mormintelor in naos au ancadramente cu baghete incrucisate, la fel ca si ferestrele dreptunghiulare din incaperea mormintelor, naos si altar.

Cazare Bucovina

You must be logged in to post a comment.

Top