Manastirea Humor – frumusetile Bucovinei

Manastirea Humor (denumita uneori si Manastirea Humorului) este o manastire ortodoxa din Romania, construita in anul 1530 in satul Manastirea Humorului din comuna omonima (aflata in prezent in judetul Suceava) de catre marele logofat Toader Bubuiog.

Biserica manastirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului (sarbatorit in fiecare an la data de 15 august) si Sfantul Mucenic Gheorghe (sarbatorit la 23 aprilie).

Manastirea Humorului a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2015 la pozitia 292, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05570.

CAZARE IN BUCOVINA

Ansamblul manastiresc este format din patru obiective:

• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si „Sf. Gheorghe” – construita in 1530 si avand codul SV-II-m-A-05570.01;
• Ruinele caselor manastiresti – datand din sec. XVI – XVIII si avand codul SV-II-m-A-05570.02;
• Turnul clopotnita – datand din sec. XIX si avand codul SV-II-m-A-05570.03 si
• Turnul lui Vasile Lupu – construit in 1641 si avand codul SV-II-m-A-05570.04.

In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si „Sf. Gheorghe” a Manastirii Humor, impreuna cu alte sapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Patrauti, Moldovita, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevita si Voronet), pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Ctitoria logofatului Toader Bubuiog

In anul 1530, la vreo 500 m mai spre nord-vest de ruinele vechii biserici, marele logofat Toader Bubuiog a inceput construirea unei noi biserici de piatra. Ctitorul acestei biserici era un inalt demnitar politic, detinand dregatoriile de parcalab de Roman (1516-1523) si mare logofat al Moldovei (1525-1537). In perioada domniei lui Petru Rares, el a indeplinit misiuni diplomatice in Transilvania (1527), Turcia (1528) si Polonia (1532). A fost casatorit cu Anastasia, fiica logofatului Ioan Tautu(ctitorul Bisericii „Sf. Nicolae” din Balinesti).

Pe peretele exterior sudic al pronaosului se afla o pisanie scrisa in limba slavona si care are urmatorul text: „Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, la porunca si cu ajutorul evlaviosului domn Petru Voievod, fiul voievodului stefan cel Batran, s-a inceput acest hram in numele cinstitei Adormiri a Preacuratei si Preabinecuvantatei noastre Stapane Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria, cu cheltuiala si prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofat, si a sotiei sale Anastasia, in anul 7038 august 15 si cand era egumen Chir Paisie” (1530).

In 1535, ctitorul a adus o echipa de mesteri zugravi care sa asigure pictarea noii biserici. Asa cum arata analiza stilistica a picturii, echipa era formata din patru zugravi, fiecare avand o personalitate artistica formata. Printre ei, exista indicii ca a participat si Toma din Suceava, care se intitula „zugrav de biserici si curtean al Mariei sale Petru, voevodul Moldovei”. Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii.

Potrivit obiceiului, ctitorul a cladit odata cu biserica si chilii pentru calugari si ziduri inconjuratoare. in anul 1641, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a incojurat ctitoria logofatului Toader Bubuiog cu ziduri durabile de piatra si a construit un turn masiv cu parter si trei etaje. In anul 1653, cand cazacii lui Timus Hmelnitki au jefuit si incendiat locasul de cult.

In ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o in timpul conflictului militar dintre Turcia si Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astazi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. Dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic in anul 1775, localitatea Manastirea Humorului a facut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de catre austrieci, facand parte din districtul Gura Humorului (in germana Gurahumora).

Autoritatile habsburgice au desfiintat Manastirea Humor in baza Ordonantei Imperiale din 19 iunie 1783 a imparatului Iosif al II-lea (1780-1790), trecand toate pamanturile si fondurile administrate de Episcopia Radautilor „sub povatuirea stapanirii imparatesti si a craiestii mariri”. Dupa desfiintarea manastirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformata in biserica parohiala. in cladirile din fostul ansamblu monahal a functionat o scoala pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autoritatilor austriece.

Dupa Unirea Bucovinei cu Romania (1918), biserica fostei manastiri Humor a continuat sa functioneze ca biserica de parohie, iar datorita frumusetii artistice a fost integrata circuitului turistic.

In anii ’60-’70 ai secolului al XX-lea, s-au efectuat importante lucrari de restaurare a ansamblului Manastirii Humor. Ansamblul pictural din pronaos si gropnita a fost restaurat in anii 1971 – 1972 cu sprijinul financiar si de specialitate al UNESCO. Cu acest prilej, s-a refacut acoperisul bisericii prin largirea stresinilor pentru a apara cat mai bine picturile exterioare de posibile intemperii. De asemenea, s-a restaurat turnul construit de Vasile Lupu, astupandu-se fisurile din ziduri, refacandu-se zidurile si boltile prabusite, inlocuindu-se pardoselile de piatra, consolidandu-se scarile si reconstituindu-se balconul de lemn si acoperisul.

Abia in iulie 1991, prin hotararea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei si Radautilor, Manastirea Humor a fost reactivata ca asezamant monahal de maici.^[13] in prezent, aici vietuiesc circa 20 de maici care isi impart timpul intre indatoririle bisericesti si lucrul in atelierele de pictura si de croitorie pentru vesmintele preotesti.

In anul 1993, Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si „Sf. Gheorghe” a Manastirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Arhitectura